Era Creativitatii

Apple, Google, Facebook, Samsung sau 3M sunt astazi repere-etalon ale noului val de companii care se bazeaza in afirmarea in piata pe produse inovatie marcand inceputul unei noi ere: era creativitatii! Fie ca este vorba de tehnologie, gadgets, comert electronic, spatiul virtual sau pur si simplu materii prime, lupta pentru suprematie nu se mai duce neaparat in planul eficientei ci mai degraba in planul inovarii si capacitatii de a raspunde nevoii insatiabile de nou a consumatorului contemporan.

Celebra piramida a nevoilor lui Maslow este incompleta deoarece fiecare dintre cele 5 clase majore de nevoi identificate de el (fiziologice, de siguranta, de apartenenta, de autorespect si de autorealizare) este marcata transversal de inca o nevoie: nevoia de nou! Chiar si in cel mai elementar plan, cel al nevoilor fiziologice, cine isi doreste sa consume la nesfarsit aceiasi mancare, chiar dacă perfecta din punct de vedere nutritional? Nevoia de nou este indubitabil o nevoie fundamentala a oamenilor inca din primele momente ale vietii: suntem fiinte curioase si ne plictisim repede! Noile generatii, sub impactul avalansei de informatii si noutati se plictisesc inca si mai repede!

Noutatea – Motorul economiei mondiale

Noul insa nu este tocmai usor de realizat, chiar dacă este mai simplu ca niciodata. Avantajul astazi este ca este mult mai ieftin sa transformam o idee in produs si apoi intr-un trend global: dacă de exemplu au fost necesari 50 de ani pana cand telefonul (fix) sa atinga un nivel rezonabil de prezenta in piata la nivel global, au fost necesari doar 30 de ani pentru televiziune, 20 de ani pentru internet, 10 ani pentru telefonul mobil, si doar 5 ani pentru social media. Astazi este mult mai usor/ieftin sa implementam o noua tehnologie ceea ce pune cu atat mai mult presiune pe necesitatea de a inova constant. Aceasta caracteristica a prezentului reprezinta fara indoiala o veste buna pentru economie deoarece stimuleaza productia industriala si reitereaza un consumism de o alta factura: consumul de nou/noutati! Vrem un alt telefon nu pentru ca vechiul telefon nu mai functioneaza sau pentru ca este necesar ci pentru ca este nou si reprezinta un upgrade si ne permite sa rulam noi aplicatii! In plina criza, indiferenti la declinul economic, oamenii sunt dispusi sa cheltuiasca pentru a avea ultima noutate. Sa fie “NOUL” prezentul motor al economiei mondiale?

Economia 4.0

Dintr-o anumita perspectiva, aceasta abordare presupune renuntarea la siguranta pe care ti-o da un plan clar, indicatori bine definiti si sistemele de managementul calitatii, sisteme care apartin conceptual de paradigma eficientei. Noua paradigma a creativitatii pune pe primul loc originalitatea (fara sa uite insa de calitate desigur) presupunand din start un proces evolutiv care se traduce din punct de vedere comercial in “editii” sau versiuni imbunatatite ale aceluiasi produs. Astfel avem de exemplu serii de produse precum iPhone 6, iPhone 7, Samsung Galaxy 7 si Galaxy 8 sau Windows Vista, Windows 8, Windows 10, etc. Nu ar trebui sa ne miram dacă aceasta abordare se va extinde practic la toate produsele pe care le folosim, toate inscrise pe aceasta spirala ascendenta. Noua paradigma respecta omul si individualitatea, pentru ca intelege ca fiecare utilizator este unic si aparte si incearca sa ofere fiecaruia dupa dorinte si respinge depersonalizarea adusa de standardizare: putem sa ne schimbam soneria la mobil, sa dez/instalam aplicatii dupa voie, sa ne personalizam desktop-ul, etc.

De la productivitate si eficienta la creativitate si inovatie

Paradigma esentiala a multor companii in prezent este paradigma eficientei si productivitatii, o paradigma sanatoasa si necesara fara indoiala care a permis aparitia productiei de masa, a produselor ieftine si accesibile si a creat bazele istorice a aparitiei clasei de mijloc dar o paradigma in schimbare. Inteleasa in sens strict, paradigma eficientei isi atinge astazi limitele deoarece “obsesia” pentru eficienta distruge creativitatea: pentru a fi eficient, totul trebuie sa fie “liniar”, perfect integrat si aliniat unui sistem existent si trebuie sa raspunda canonic unor cerinte de standardizare care sa permita automatizarea.

Prin definitie insa, creativitatea este non-liniara si adesea este disruptiva presupunand o rupere completa de vechea abordare, un nou inceput, o noua tehnologie, o noua curba a invatarii.

Pentru companiile care nu sunt pregatite pentru flexibilitate prin linii de productie adaptabile, schimbarea unui intreg proces tehnologic odata la 2-3 ani pune presiune foarte mare in termenii amortizarii investitiilor liniilor de productie existente. Iată de ce crearea unei culturi a creativitatii si inovatiei nu este un proces simplu presupunand redefinirea intregului lant de valori si practic a tuturor fluxurilor productive.

Managementul Creativitatii si Inovatiei din perspectiva HR-ului

Creativitatea este o caracteristica profund umana si din fericire nu poate fi automatizata: este si va ramane proprietatea exclusiva a oamenilor, ceea ce reprezinta o veste buna pentru HR: se contureaza un nou domeniu al preocuparilor de HR si anume managementul creativitatii si inovatiei (dincolo de aspectele tehnice). Pentru a incuraja creativitatea, pentru a permite o manifestare sistematica a creativitatii, companiile trebuie sa isi dezvolte o noua cultura organizationala. Oamenii sunt creativi prin propria natura, trebuie doar create conditiile proprice manifestarii acesteia.

Din perspectiva HR-ului, pentru a pune bazele unei astfel de culturi trebuie initiate schimbari majore in toate activitatile specifice:

  • In recrutare, prin atragerea unor candidati cu un profil psihologic diferit de profiul “integrare/ respecta procedura/executa” intr-unul de tip “chestioneaza/schimba/inoveaza”;
  • In sistemul de evaluare a performantelor prin diminuarea ponderii indicatorilor de aliniere respectiv indeplinire obiective si aditionarea sistemului cu elemente care sa incurajeze inovatia si sa permita eroarea ca parte a dezvoltarii creative;
  • In sistemul de Comp & Ben in vederea recompensarii initiativelor creative;
  • In programele de dezvoltare organizationala prin lansarea unor initiative originale;

Departamentul de Resurse Umane trebuie sa fie unul dintre initiatorii, promotorii si partenerii schimbarii organizationale catre o cultura a creativitatii pentru ca prin definitie functiunea de HR acopera dimensiunea umana a organizatiei.

Este mult de lucru dar de ce ne-am plange?