În acesta perioadă de incertitudine și nesiguranță, oamenii se uită la Managerii și la Liderii lor, de la care așteaptă soluții, răspunsuri și certitudini. Există un motiv pentru care acest model ierarhic vertical de organizare și funcționare a devenit modelul de facto în lumea de business, preluând modelele militare, vechi de mii de ani. Deși tindem către descentralizare și către companii agile și plate, momentan modelul predominant și dovedit de succes este cel în care organizațiile identifică un număr de oameni cu abilitățile și motivația necesară pentru a-i coordona pe ceilalți. Alegerea acestora are la bază de obicei motive care țin de competență, seriozitate și implicare, asumare responsabilă, ambiție, dorință de a reuși, abilitați de comunicare și leadership. Cel puțin, asta este intenția.

Ce așteptări au oamenii de la Managerii lor

Așteptările oamenilor sunt legitime: vor lideri capabili care să îi conducă spre mai bine! Acesta este testul suprem al valorii personale create de cineva – dacă ceea ce a realizat valorează mai mult decât ceea ce a consumat. Dar care este realitatea? Ce văd oamenii când se uita la managerii lor? Văd lideri capabili? Cu certitudine, ar trebui să vadă oameni care se impun natural prin superioritatea abilitaților și experienței lor și care creează valoare adăugată prin poziția pe care o ocupă, organizației fiindu-i mai bine cu acești oameni decât fără ei.

Care este realitatea?

Studiile însă ne spun că managerii/superiorul direct, alături de salariu și condițiile de muncă, reprezintă unul dintre factorii definitorii pentru care oamenii părăsesc o organizație. Adevărul este că, sub presiunea evenimentelor, în vâltoarea teribilă a vieții de zi cu zi, în viteza cu care se întâmplă totul, din lipsă de opțiuni și din cauza deficitului de talente din piață, managerii (proaspăt numiți), sunt la rândul lor subiecți ai devenirii personale, nefiind de multe ori pregătiți așa cum se cuvine pentru nou lor rol. Este firesc, situația nu este perfectă, dar nu înseamnă că nu trebuie să fie perfectibilă. Oamenii se formează și din mers, aceasta este și o ocazie de a-și dovedi valoarea personală și un mecanism implicit de triere până la urmă.

Managerii iau decizii care impestează organizația

Problema este una deci de adaptare și s-a accentuat în ultimii ani – în care viteza cu care se schimbă lucrurile și globalizarea au pus și mai mare presiune pe companii și pe societate în general. Ceva ce se întâmplă astăzi într-un colț îndepărtat de lume poate avea aproape instantaneu efect la nivel global (apropo de nava blocata în Canalul Suez). Nu mai suntem deci responsabili doar de mediul ”controlabil” din imediata noastră apropiere, trebuie să putem reacționa la evenimente care sunt mult în afara controlului nostru. Și cui, mai mult decât oricui, îi revine aceasta sarcină? Evident Managerului-Lider, ca reprezentant al autorității în companie și responsabil desemnat cu deciziile importante. Chiar și atunci când soluția este una colectivă și vine prin consultarea grupului, este firesc ca cineva anume să tragă linie și să ia deciziile corecte dintre alternativele disponibile.

Iată de ce, rolul Managerului este și devine tot mai important, direct proporțional cu autoritatea cu care a fost investit/ă și cu nivelul de complexitate la care trebuie să facă față organizația. Și atunci, să ne gândim: cât valorează (sau cât costă) deciziile bune (sau mai puțin bune) ale Managerului? Răspunsul este simplu și îl vedem în viața de zi cu zi în jurul nostru: deciziile bune pot valora miliarde, deciziile mai puțin bune pot însemna falimentul companiei, imediat, sau în timp, prin erodare într-o piață competitivă care nu știe să meargă decât înainte.

Educația managerială a devenit o necesitate

Educația managerială devine deci la rândul ei (foarte) importantă (daca nu esențială), și se traduce prin cursuri, workshop-uri, studiu personal, experiențe diverse de conducere, coaching și mentoring, deschidere către nou în general. Cineva își poate spune: dar cât costă toate acestea? Derek Bok, President of Harvard University, ne răspunde: If you think education îs expensive — try ignorance!

La Academia de HRajutăm Managerii să devină Lideri!