În contextul actual de criză și instabilitate economică și geopolitică ce ține deja de 5 ani (permacriză), nu este de mirare că sănătatea mintală și gestionarea stresului au devenit subiecte de interes major la nivel global. Studiile recente evidențiază o creștere semnificativă a incidenței tulburărilor mintale – suntem mai stresați ca oricând, un stress endemic, oamenii sunt obosiți, mulți în burnout sau în pragul burnout-ului, mereu asteptându-ne să se întâmple ceva și mai rău. Nu avem cum să funcționăm eficient în aceste condiții, în fapt eficiența și productivitatea sunt ultima preocupare a oamenilor, care se focusează pe durerea și suferința imediată, pe sănătatea fizică și mentală.

Statistici globale privind sănătatea mintală și stresul

Statisticile, ca măsură obiectivă a unui sentiment pe care oricum îl trăim și experimentăm deja cu toții, nu arată deloc bine. Conform raportului Ipsos World Mental Health Day 2024 (detalii aici), sănătatea mintală și stresul reprezintă preocupări majore la nivel global. Iată principalele date statistice evidențiate în raport:

  • Sănătatea mintală, principala problemă de sănătate: 45% dintre respondenți consideră sănătatea mintală drept una dintre principalele probleme de sănătate din țara lor, urmată de cancer (38%) și stres (31%).
  • Prevalența stresului: 62% dintre participanți au raportat că s-au simțit stresați într-o măsură care le-a afectat viața de zi cu zi cel puțin o dată. Nivelurile de stres variază de la 76% în Turcia la 44% în Japonia.
  • Impactul stresului asupra muncii: 54% dintre persoanele din generația Z au declarat că s-au simțit atât de stresate încât nu au putut merge la muncă în ultimul an; pentru mileniali, procentul este de 47%.
  • Diferențe de gen în sănătatea mintală: Femeile din generația Z sunt cele mai afectate, 40% dintre acestea afirmând că s-au simțit deprimate până la punctul în care erau triste sau fără speranță aproape în fiecare zi, timp de câteva săptămâni sau mai mult, de mai multe ori.
  • Percepția asupra sănătății mintale și fizice: 76% dintre respondenți consideră că sănătatea mintală și cea fizică sunt la fel de importante. Cu toate acestea, 72% se gândesc frecvent la bunăstarea lor fizică, comparativ cu 60% care reflectează asupra bunăstării mintale.
  • Prioritizarea în sistemele de sănătate: 41% dintre participanți cred că sistemul de sănătate din țara lor tratează sănătatea fizică ca fiind mai importantă decât cea mintală; doar 13% consideră că sănătatea mintală este prioritară, iar 31% cred că ambele sunt tratate în mod egal.

Stresul și sănătatea fizică

Impactul stresului asupra sănătății fizice este bine documentat în numeroase studii și din păcate, este negativ. Nu există niciun studiu care să arate alfel, nu există niciun fel de îndoială privind acest aspect: stresul cronic este toxic pentru sănătate!

  1. Probleme cardiovasculare. Stresul determină organismul să elibereze hormoni precum cortizolul și adrenalina, care cresc tensiunea arterială și ritmul cardiac. În timp, acest lucru poate duce la:
    • Hipertensiune arterială,
    • Risc crescut de infarct miocardic și accident vascular cerebral,
    • Tulburări ale ritmului cardiac.
  1. Probleme digestive. Stresul afectează sistemul digestiv, favorizând apariția:
    • Gastritei și ulcerului gastric,
    • Sindromului de colon iritabil,
    • Dereglărilor metabolice care contribuie la creșterea în greutate.
  1. Slăbirea sistemului imunitar. Stresul cronic suprimă răspunsul imunitar al organismului, crescând vulnerabilitatea la infecții virale și bacteriene. Persoanele stresate sunt mai susceptibile la răceli frecvente, gripă și alte afecțiuni inflamatorii.
  2. Probleme hormonale și endocrine. Nivelurile ridicate de cortizol pot influența negativ glanda tiroidă și pot deregla metabolismul, contribuind la:
    • Creștere în greutate sau dificultăți în pierderea kilogramelor,
    • Probleme de somn și insomnie,
    • Dezechilibre hormonale care pot afecta fertilitatea și ciclurile menstruale la femei.

Stresul și sănătatea mintală

Stresul nu afectează doar corpul, ci și mintea. Expunerea prelungită la stres duce la:

  1. Anxietate și depresie. Când stresul devine cronic, poate contribui la apariția anxietății și depresiei. Lipsa controlului asupra situațiilor stresante duce la sentimente de neputință și epuizare emoțională.
  2. Tulburări de somn. Stresul afectează capacitatea de a adormi și calitatea somnului. Insomnia sau somnul agitat contribuie la:
    • Scăderea nivelului de energie,
    • Iritabilitate și dificultăți de concentrare,
    • Creșterea riscului de boli cronice.
  1. Burnout profesional. Un nivel ridicat de stres la locul de muncă poate duce la burnout – o stare de epuizare fizică, emoțională și mentală. Simptomele includ:
    • Lipsa motivației,
    • Scăderea productivității,
    • Sentimentul de detașare față de activitățile zilnice.

Spuneam, în aceste condiții, devine aproape inutil să mai discutăm implicațiile stresului din perspectivă organizațională, la locul de muncă, în ceea ce privește productivitatea și eficiența muncii. Cine mai are energia ori motivația să fie productiv după mai multe nopți dormite prost, dureri de cap, de stomac, anxietate, atacuri de panică sau oricare altele dintre efectele mentionate?

La nivel european, ne confruntăm deja cu rate mari de îmbolnăvire, cu numeroase concedii medicale solicitate pe fondul problemelor generate de stres, de aceea se discută foarte serios despre o nouă directivă privind gestionare a stresului la locul de muncă. Nici în România nu stăm foarte bine, discuțiile privind suprasolicitarea la locul de muncă, fenomene gen The Great Resignation, Quitet Quitting, demisia din răzbunare… sunt toate manifestări ale efectelor pe care angajații le resimt la locul de muncă. Cazurile privind burnout-ul profesional s-au înmulțit și mai nou, avem și în România procese pe rol sau chiar câștigate de angajați care au dovedit că starea lor de sănătate a fost grav afectată de stresul de la locul de muncă. Nu este de mirare, stresul este endemic și ne afectează pe toți deopotrivă iar acolo unde se întâlnesc și cu un mediu de lucru supra-solicitant, efectele sunt evidente și imediate. Fiecare în partea sa trebuie să ia măsuri pentru diminuarea efectelor stresului. Companiile nu mai pot ignora acest ”dușman” ascuns care este stresul și trebuie să îi acorde atenția cuvenită prin introducerea de programe dedicate reducerii acestuia, programe care vor impacta pozitiv rezultatele companiei și își vor recupera întreit costul. De partea cealaltă, angajații nu trebuie să aștepte să se îmbolnăvească de stres, cu sau fără contribuția companiilor angajatoare, ci trebuie să acționeze preventiv și spre binele propriu adoptând un minim de măsuri și acțiuni care să conducă la diminuarea stresului (program echilibrat, alimentație sănătoasă, sport și mișcare fizică, program de odihnă și somn, trasarea unor bariere între viața profesională și cea personală, etc.). Mai multe despre tehnici și soluții de combatere a stresului în articolele următoare și aici.

La Academia de HR ajutăm companiile să aibă angajați sănătoși și productivi.