Perspectivele pieței muncii în România: ce spune raportul WEF – The Future of Jobs 2025?

Zilele acestea, toate privirile au fost îndreptate către Forumul Economic Mondial de la Davos, un eveniment de referință unde lideri politici, economici și experți globali se reunesc pentru a dezbate provocările și oportunitățile lumii contemporane. În fiecare an WEF publică „The Future of Jobs Report” ce scoate în evidență competențele necesare în viitor, industriile care vor cunoaște o creștere accelerată, precum și provocările ce vor modela piața muncii. Într-un context global marcat de schimbări accelerate – de la progresele în inteligența artificială la preocupările legate de sustenabilitate și transformările demografice – aceste rapoarte devin ghiduri esențiale pentru a naviga cu succes într-un peisaj profesional dinamic și complex.

Raportul are 290 de pagini și este plin de date și statistici. Raportul conține date despre toate marile țări și regiuni importante, dar eu mi-am concentrat analiza pe două mari componente: (1) trenduri la nivel global – pentru a înțelege lumea în care trăim și forțele la nivel macro ce ne modelează top down din afară și (2) referințele specifice privind România.

La nivel Global

Raportul „Viitorul Locurilor de Muncă 2025” al Forumului Economic Mondial identifică și nominalizează o serie de tendințe majore care vor transforma piața muncii până în 2030. Acestea includ accesul digital extins, progresele tehnologice, creșterea costului vieții, schimbările climatice și modificările demografice.

Accesul digital extins și progresele tehnologice
Aproximativ 60% dintre angajatori anticipează că extinderea accesului digital va transforma afacerile lor până în 2030. Tehnologii precum inteligența artificială (IA) și procesarea informațiilor (86%), robotica și automatizarea (58%), precum și generarea, stocarea și distribuția energiei (41%) sunt considerate transformative. Aceste evoluții vor genera atât creșteri, cât și scăderi în anumite roluri profesionale, alimentând cererea pentru competențe tehnologice, inclusiv IA, big data, rețele și securitate cibernetică.

Creșterea costului vieții și încetinirea economică
Jumătate dintre angajatori consideră că creșterea costului vieții va transforma afacerile lor până în 2030, în ciuda unei posibile reduceri a inflației globale. Încetinirea economică este, de asemenea, o preocupare, 42% dintre angajatori anticipând un impact semnificativ. Aceste tendințe vor spori cererea pentru abilități precum gândirea creativă, reziliența, flexibilitatea și agilitatea.

Schimbările climatice și tranziția verde
Mitigarea schimbărilor climatice este a treia tendință ca impact, 47% dintre angajatori așteptându-se la transformări în afacerile lor. Adaptarea la schimbările climatice este, de asemenea, relevantă, cu 41% dintre angajatori anticipând un impact. Aceste tendințe cresc cererea pentru roluri precum ingineri în energie regenerabilă, ingineri de mediu și specialiști în vehicule electrice și autonome. De asemenea, competențele legate de protecția mediului devin tot mai importante.

Schimbările demografice
Îmbătrânirea populației în economiile dezvoltate și creșterea populației active în economiile în curs de dezvoltare influențează piața muncii. Aceste schimbări cresc cererea pentru competențe în managementul talentelor, predare și mentorat, precum și motivație și conștientizare de sine. Îmbătrânirea populației stimulează creșterea locurilor de muncă în domeniul sănătății, în timp ce creșterea populației active alimentează cererea în educație.

Fragmentarea geoeconomică și tensiunile geopolitice
Aproximativ 34% dintre organizații anticipează că fragmentarea geoeconomică și tensiunile geopolitice le vor transforma modelele de afaceri în următorii cinci ani. Aceste tendințe cresc cererea pentru roluri legate de securitate și competențe în rețele și securitate cibernetică, precum și abilități umane precum reziliența, flexibilitatea și leadershipul.

În concluzie, raportul subliniază necesitatea ca angajatorii și angajații să se adapteze la aceste tendințe prin dezvoltarea competențelor relevante și implementarea de strategii care să răspundă provocărilor emergente.

Suplimentar mai pot fi menționate câteva statistici de mare interes:

• 86% dintre angajatori anticipează un impact semnificativ al Inteligenței Artificiale în ceea ce privește modul în care își vor derula activitatea zi de zi. Similar, robotica și automatizarea vor avea un impact de 58% – producând mari reașezări ale modului în care muncim și producem valoare
• Într-o perioadă în care energia devine tot mai importantă iar costurile privind generarea generarea, stocarea și distribuția acesteia sunt tot mai mari (să nu mai vorbim că AI-urile sunt în permanență înfometate și au nevoie de surse uriașe de energie și apă, accesul la aceste resurse se va dovedi vital pentru succes. 41% dintre respondenți se așteaptă să aibă provocări din această perspectivă
• Creșterea și scăderea locurilor de muncă până în 2030:
  • Se preconizează crearea a 170 de milioane de locuri de muncă noi
  • Se anticipează dispariția a 92 de milioane de locuri de muncă existente
  • Schimbare netă: +78 de milioane de locuri de muncă. Din acest punct de vedere, avem un semnal pozitiv, trecerea către o economie AI va crea mai mult decât va distruge locuri de muncă. Totuși, raportul arată că în practică, foarte mulți oameni vor avea de suferit pentru ca nu vor avea capacitatea prin ei înșisi să facă trecerea către noile cerințe de abilități și competențe. Fără sprijin guvernamental acești oameni se vor afla în imposibilitatea asigurării celor necesare traiului de zi cu zi și vor intra pe programe de asistență socială
• Cele mai mari creșteri anticipate în ocuparea forței de muncă:
  • Lucrători agricoli
  • Șoferi pentru livrări
  • Lucrători în construcții
  • Profesioniști în sănătate
  • Profesori în învățământul superior
• Cele mai mari scăderi anticipate în ocuparea forței de muncă:
  • Lucrători administrativi
  • Personal de asistență pentru clienți
  • Operatori de mașini și echipamente
• Abilități esențiale pentru 2025:
  • Gândire analitică
  • Creativitate
  • Reziliență și adaptabilitate
  • Alfabetizare digitală și tehnologică
  • Conștientizare a mediului și sustenabilitate
• Principalele bariere în transformarea forței de muncă:
  • Lipsa competențelor necesare
  • Resurse financiare insuficiente
  • Rezistența la schimbare din partea angajaților
  • Lipsa unei conduceri clare
  • Infrastructură tehnologică inadecvată
• Strategii ale angajatorilor pentru a crește disponibilitatea talentelor:
  • Investiții în formare și dezvoltare
  • Promovarea diversității, echității și incluziunii
  • Colaborarea cu instituții educaționale
  • Implementarea de politici de muncă flexibile
  • Adoptarea de tehnologii avansate.

Este foarte important să ținem cont de acum de aceste trenduri pentru că oferă insight-uri valoroase privind modul în care companiile și fiecare dintre noi trebuie să gestioneze tranziția către viitor. Să luăm un exemplu: pentru că știm deja care ocupații sunt pe cale de dispariție, cei care au astfel de joburi ar trebui deja să înceapă programe de upskilling și reskilling până nu e prea târziu, cât timp mai au un loc de muncă și resurse să finanțeze aceste noi abilități. Mai târziu, riscă să devină irelevanți pe piața muncii, iar aceste lucruri trebuie enunțate fără menajamente. Nu putem aștepta să se prăbușească acoperișul peste noi ca abia apoi să încercăm să ieșim de sub dărâmături – trebuie să îl reparăm din timp. Este responsabilitatea fiecăruia să se gândească la bine propriu și să își stabilească strategia de succes pentru anii care vin. Si din fericire, raportul ne spune (a) și care sunt domeniile care vor crește – gen agricultură sau sănătate, și (b) care sunt competențele care vor fi la mare căutare, precum gândire analitică și creativitate.

Pentru România

Iată cele mai importante concluzii ale Raportului privind România:

1. Perspective economice și provocările pieței muncii din România. Raportul arată că România se confruntă cu provocări similare altor țări din Europa Centrală și de Est, precum:
   • Digitalizarea accelerată, care cere noi competențe tehnologice.
   • Migrarea forței de muncă calificate, un fenomen care afectează disponibilitatea talentelor.
   • Îmbătrânirea populației, ceea ce pune presiune pe sectoare precum sănătatea și asistența socială.
   • Disparitățile regionale, cu decalaje evidente între zonele urbane și rurale.
2. Industriile cu cel mai mare potențial de creștere. În România, anumite sectoare sunt prognozate să cunoască o dezvoltare semnificativă până în 2025:
   • Tehnologia informației și comunicațiilor (IT&C) – România continuă să fie un hub regional pentru IT, cu cerere ridicată pentru dezvoltatori software, specialiști în securitate cibernetică și experți în inteligența artificială.
   • Energie și sustenabilitate – Investițiile în tranziția verde vor impulsiona cererea de specialiști în energie regenerabilă și eficiență energetică.
   • Servicii financiare – Pe măsură ce tehnologiile financiare (fintech) câștigă teren, va crește cererea pentru experți în gestiunea riscurilor și digital banking.
   • Sănătate și asistență socială – Îmbătrânirea populației va genera o nevoie sporită de cadre medicale și specialiști în sănătate publică.
3. Locuri de muncă pe cale să dispară. Pe de altă parte, anumite roluri tradiționale se vor confrunta cu o scădere a cererii:
   • Muncitorii din producție – Automatizarea liniilor de producție va reduce numărul locurilor de muncă în industrie.
   • Funcții administrative – Sarcinile repetitive, precum procesarea datelor și munca de birou, vor fi preluate tot mai mult de tehnologie.
4. Competențele viitorului: ce trebuie să învețe românii? Raportul subliniază că piața muncii din România va necesita o reconversie profesională masivă (masivă pentru că suntem mult în urma altor țări) – doar pentru a ține pasul cu tendințele globale. Cele mai căutate competențe vor include:
   • Tehnologia digitală – De la programare la managementul bazelor de date, cunoștințele digitale devin esențiale.
   • Abilități interpersonale – Gândirea critică, rezolvarea problemelor complexe și colaborarea sunt competențe cruciale.
   • Sustenabilitate – Cunoștințele despre economiile verzi și dezvoltarea sustenabilă vor fi din ce în ce mai valoroase.
5. Angajatorii români și pregătirea pentru schimbare. Conform raportului, multe companii din România încep să investească în programe de reskilling și upskilling pentru angajați. Totuși, deficitul de competențe rămâne o provocare majoră, ceea ce subliniază nevoia de:
   • Colaborare între companii și instituții de învățământ pentru actualizarea curriculei academice.
   • Inovație în politici publice care să stimuleze atragerea și retenția talentelor.
   • Programe flexibile de învățare continuă, adaptate angajaților care doresc să-și dezvolte competențele.
6. România în context global. Raportul evidențiază că, deși România are un potențial semnificativ, țara trebuie să depășească provocările legate de infrastructură, birocrație și lipsa investițiilor în educație și formare, politizare excesivă. În comparație cu alte țări din regiune, România are un avantaj competitiv în IT, însă trebuie să extindă aceste bune practici și în alte domenii.

Concluzii

Anul 2025 va aduce schimbări profunde în piața muncii din România. Pe măsură ce tehnologia, sustenabilitatea și globalizarea vor remodela industriile, succesul va depinde de capacitatea companiilor și a angajaților de a se adapta. Investiția în competențe, digitalizare și o mentalitate orientată spre inovare va fi esențială pentru a rămâne competitivi pe piața globală. Avem potențial, loc de creștere până la cer, ține de noi să știm să ne valorificăm oportunitățile.

Sursa: https://reports.weforum.org/docs/WEF_Future_of_Jobs_Report_2025.pdf