Industriile viitorului
Asistam la treptat la o reconfigurare a economiei mondiale în sensul emergentei unor ramuri intregi care astazi poate abia se nasc iar acest lucru va avea desigur un mare impact în ceea ce priveste profesiile viitorului şi preponderenta acestora. La fiecare 3-5 ani vor aparea posturi şi meserii de care inca nu am auzit asa cum deja se observa daca ne uitam 3-5 ani în trecut cand nu existau posturi precum Social media officer, App Developer, Data Miner, Cloud computin expert, etc. Ba inca aceasta perioada se va scurta şi mai mult, la 2-3 ani. Pentru a putea contura viitorul muncii trebuie intai sa intelegem profesiile viitorului, trebuie să ne uitam la cele 3-5 domenii majore care produc schimbari la nivel global şi la directiile in care acestea vor evolua.
IT-ul şi BIG Data
IT-ul va ramane unul dintre principalii angajatori, inca isi va tripla daca nu mai mult necesitatile de personal, avand în vedere procesul accentuat de virtualizare a principalelor arii de activitate umana (shopping, banking, learning), dezvoltarea solutiilor de cloud şi werable computers (Samsung Gear, Google Glasses, etc).
Internetul va evolua catre integrarea totala nu doar a unor site-uri şi servere ci a obiectelor care ne inconjoara în viata de zi cu zi catre Internet of Things (cand de exemplu frigiderul va comanda singur mancare în funtie de cât spatiu şi preferintele proprietarului, masina va comunica service-ului ce nevoi de reparatie are şi oricum deja nu prea mai are nevoie de sofer).
Productia de date şi informatii va creste hiper-exponential şi va fi deci o nevoie uriasa de programatori, specialisti în baze de date, dezvoltatori de aplicatii, analisti date, etc. De exemplu se vor cauta semnificatori – analisti big data capabili să utilizeze un evantai eterogen de instrumente pentru a crea şi gasi semnificatii în petabytes (PB) de date care se vor produce în retail, piete financiare, online şi de fapt în orice domeniu. Acesti specialisti vor imbina matematica, statistica, programarea, baze de date şi psihologia pentru a prezenta coerent şi simplificat sefilor lor grafice interactive în timp real privind evolutia unor procese.
Telecomunicatiile
Telecomunicatiile şi solutiile tangente vor devenii ubique, conectarea la internet va fi permanenta şi universala (vedem deja ca marii operatori de date au trecut la abonamente cu minute voce nelimitate, iar traficul de date tinde si el catre aceiasi directie) astfel incat necesarul de infrastructuri de comunicatii aferente va veni cu propriile necesitati de personal: ingineri de tele/comunicatii şi comunicatii mobile, tehnicieni, lucratori în serviciile aferente de sustinere şi productia echipamentelor respective. Cel mai important insa, ca urmare a permanentizarii accesului la net, o serie intreaga de servicii online limitate acum de capabilitatile de trafic insuficiente, vor exploda.
Cyber-securitatea
O zona aparte şi de mare interes va fi cea a protectiei datelor personale şi a identitatii digitale (cyber-security), deja sub presiune, industria care acum abia emerge. În urmatorii 20-30 de ani, pe masura tot ce avem şi detinem important va fi online/virtual, industria aceasta va evolua intocmai precum a evoluat industria seif-urilor si a bancilor în trecut şi va fi o preocupare majora pentru fiecare dintre noi. Specialistii care sa asigure protectia acestor date, mixand competente trans-disciplinare, de programare, cloud computing şi psihologie vor fi la mare cautare şi extrem de bine platiti.
Robotica şi inteligenta artificiala
Este un domeniu aflat inca la inceput considerand potentialul acestuia, chiar daca exista fabrici intregi numai de roboti inca de astazi. Procesul de automatizare a centrelor de productie industriale mondiale se va accentua şi mai mult astfel incat inginerii mecanici şi de automatizari vor fi mai neceasari ca oricand.
Alaturi de robotica industriala, o ramura complet noua va aparea în urmatorii 20-30 de ani, androizii casnici şi de anturaj. Pe masura ce robotii vor prelua tot mai multe sarcini de productie directa, oamenii vor migra catre zona dezvoltarii de programe şi solutii software de management a inteligentei artificiale.
Piata inteligentelor artificiale in sine va creste pe masura ce marile companii tehnologice vor concura intre ele, care produce cel mai puternic si mai performant software AI. Da, multi se tem de AI si mari oameni de stiinta sau personalitati (printre care Stephen Hawking sau Bill Gates) si-au exprimat ingrijorarea fata de acest domeniu. Progresul insa nu poate fi oprit, nimeni nu este pregatit de fapt sa renunte la uriasul avantaj competitiv pe care il aduc AI-urile, nu mai vorbim ca omul este o fiinta curioasa si determinata sa evolueze cu orice pret.
Serviciile directe
O zona în crestere pentru meseriile viitorului va fi zona de servicii unde contactul uman direct şi implicarea personala vor fi esentiale. Va ramane intotdeauna definitoriu pentru oameni sa fie în contact cu alti oameni şi sa beneficieze de atentia directa a cuiva. Din aceasta perspectiva, domenii precum serviciile profesionale, consiliere, legislatie, asistenta personala şi ingrijire, medicina, psihologie, servicii educationale, etc vor capta o buna parte din forta de munca. O zona în crestere rapida va fi cea medicala, atât pe de o parte cresterii populatiei în general cât şi cresterii populatiei cu varste tot mai inaintate şi care va avea nevoi speciale.
Un capitol aparte tine de zona de creativitate şi inovatie apanajul suprem al inteligentei umane. Se vor inmulti job-urile creative şi care necesita inovatie pe masura ce tot mai multe companii inteleg ca va fi singura posibilitate de diferentiere. Va conta nu atât cel care reuseste să produca cel mai „eficient” ci acela care va reusi să vina cu produse cât mai interesante şi inovatoare. De la educatie pana la productie şi vanzare, job-urile care vor solicita creativitatea ca şi conditie de baza la angajare vor creste într-o rata fara precedent.
Nu în ultimul rand vom vorbi şi mai mult de zona de entertainment, o zona ce va creste în continuare în urmatorii 20 de ani pe masura ce oamenii vor produce mai eficient şi vor dispune de timp liber. De fapt, chiar şi în lipsa timpului liber, nevoia de entertainment se va dezvolta ca raspuns şi în compensatie la presiunea societatii moderne de a avea succes, la stres şi cognitive workload.
Industria energiei verzi şi neconventionale
Pe masura ce cercetarile avanseaza iar presiunea pe resurse conventionale va creste inca şi mai mult (vezi în prezent importanta strategica a gazelor naturale), vor fi disponibile noi şi noi optiuni de producere a energiei verzi, în moduri neconventionale. Nevoile în sine de energie ale omenirii vor creste în ritm exponential, fapt ce va insemna în mod absolut o emergenta a acestui domeniu. În paralel se va lucra la adaptarea infrastructurii de preluare şi distributie a energiei, inclusiv în vederea includerii micilor producatori în retelele nationale. Nu în ultimul rand, migratia catre automobile electrice se va intensifica iar infrastructura de distributie aferenta va permite aparitia a tot felul de noi dispozitive de transport astazi inca în dezvoltare. Aici va fi nevoie de ingineri, tehnicieni şi o gama larga de specialisti în electro-tehnica.
Profesii de granita şi transdisciplinare
Pe masura ce tot mai multe domenii ale cunoasterii sunt reintegrate din perspectiva holistica, vor aparea tot mai multe profesii în zona de granita a 2-3 domenii ample. Acestea vor fi prin definitie transdisciplinare, facand legatura dintre activitati astazi aparent imposibil de pus impreuna. Sigur, nu le stim inca, dar putem preconiza ca vor sta la granita dintre medicina, inginerie, computing şi stiinte sociale. De exemplu va fi nevoie de specialisti care să gestioneze interfata dintre wearable computers şi medicina respectiv stiinte sociale, pe masura ce tot mai multi oameni vor adopta haine ce contin diversi senzori permanent conectati la internet.
Mergand si mai departe, este posibil ca anumiti oameni sa aleaga diverse forme si grade de amplificare tehnologica. Elon Musk de la Tesla deja vorbeste de necesitatea unei interfate directe dintre creierul uman si computer ca fiind singura sansa de a rezista in fata viitoarelor masini AI de inteligenta artificiala.
Pe ansamblu, in urmatorii ani vom asista la nasterea zeci si zeci de profesii noi si care astazi nici nu pot fi imaginate. Vor aparea limbaje noi de programare şi noi tehnologii în toate domeniile de activitate! Astazi, putem desigur, doar estima aceste cifre pe baza evolutiilor recente din ultimii ani dar daca aceste rate de crestere nu fac decat sa se pastreze (cu atat mai mult daca s-ar amplifica) si este posibil ca viitorul sa ni se para un fragment de roman SF.
Cum ne pregatim pentru viitor – viitorul muncii
Noile generatii care se nasc, intr-un ecosistem complet digitalizat, vor fi perfect adaptate şi integrate în nou mediu iar avansul inregistrat în medicina în general şi standarde de viata vor face ca perioada de viata productiva şi activa să creasca şi mai mult.
Pregatirea pentru viitor va necesita o serie de abilitati eclectice de aceea formarea profesionala şi vocationala va deveni inca şi mai flexibila. Se va pune accent mai putin pe ceea ce ştie cineva ci pe ceea ce este dispus să invete. Va conta deci din perspectiva productiva adaptabilitatea, flexibilitatea, capacitatea de a pune intrebari inteligente, curiozitatea, spiritul critic şi de analiza obiectiva, creativitatea şi o minte deschisa. Toate dupa cum se poate remarca sunt competente non-specifice! Sigur, aceasta nu inseamna ca nu va fi necesara pregatirea profesionala doar ca accentul va cadea diferit.
Experienta profesionala va conta în continuare ca expresie a propriilor abilitati de a rezolva probleme dar nu şi ca expresie directa de input direct. Se vede deja ca accesul la informatie este cvasi-universal şi extrem de facil: procesul de democratizare a educatiei la nivel de masa va continua, oricum marile universitati straine, chiar cele de top, ofera deja platforme de studiu online de tip MOOC (Masive Online Open Courses) iar acesta este doar inceputul. Aceste solutii vor face ca oricine să poata invata orice relativ repede şi chiar într-un mod distractiv!
Care sunt abilitatile care vor conta cel mai mult?
Surprinzator sau nu, abilitatile psihologice precum creativitatea, deschiderea fata de idei, oameni şi concepte, abilitatile relationare si munca în echipa vor fi mai importante decat o serie de abilitati tehnice pure. Foarte putine reusite de rasunet vor mai fi apanajul unei singure persoane datorita nivelului crescut de complexitate si dinamism al ocupatiilor viitorului. Necesarul de cunostinte tehnice în relatie cu anumite intreprinderi şi proiecte va fi atât de vast incat pur şi simplu vor depasi capacitatile unui individ neasistat. Chiar şi profesorii din marile universitati americane intampina astazi dificultati substantiale numai în a parcurge literatura de specialitate la zi pe nise tot mai inguste.
O clasa aparte de abilitati vor fi cele de leadership pe de o parte şi de antreprenoriat pe de alta parte. Ambele subzista prin apelul la independenta şi autonomie, dinamism şi asumarea raspunderii, elemente necesare astazi şi cu atât mai mult în viitor. Leadership-ul în sine evolueaza catre o formula de leadership alocentric , profund colaborativ inca şi mai mult decât în prezent.
Scoala în sine va evolua mult, migrand catre un format condensat, practic, interactiv si adaptat nevoilor. Aproape obligatoriu invatarea va fi mediata si asistata de sisteme expert online si de virtual reality. Oamenii vor invata peste tot şi oriunde, nu este exclus sa asistam la o disolutie a sistemelor traditionale de tip profesor-elev, catre sisteme bazate pe invatarea in comunitati de interese sub indrumarea unui mentor, de tipul comunitatilor online de astazi.
Viitorul muncii depinde asadar de multi factori, cei mai importanti fiind progresul tehnologic si educatia. In mod clar, munca in sine se schimba nu doar profesiile si continutul muncii. Perceptia despre munca se va schimba radical, din mijloc de supravietuire si mecanism de validare sociala va migra catre activitate de realizare personala si impactare a lumii. Mai devreme sau mai tarziu, dublati si de roboti, oamenii nu vor mai munci pentru ca trebuie ci pentru ca vor si le place.