Cele mai recente statistici arată că aproximativ 400.000 de oameni și-au pierdut locurile de muncă în doar două luni și jumătate de la declararea stării de Pandemie. Mult! Separat, trebuie cuantificate sutele de mii de oameni trimiși în șomaj tehnic și care nu toți s-au întors la muncă odată cu intrarea în starea de alertă. Piață încă se așează, aceste statistici nu sunt definitive, mulți realizează că s-au grăbit să dea afară oamenii și că lucrurile nu sunt chiar atât de grave.
Am avut de-a face cu o oprire voluntară a activității care dacă voluntar a fost oprită, voluntar poate fi și pornită. Sigur, situația nu este exact simetrică dar, păstrând proporțiile, este ca și cum cineva și-ar ține respirația. Cu cât o ține mai mult, cu atât situația devine mai gravă, cel în cauză ajungând să se sufoce. Este de ajuns să înceapă să respire din nou pentru ca situația să revină la normal, dacă nu a ajuns să își țină respirația prea mult caz în care revenirea s-ar putea să nu fie chiar imediată. Iată de ce, activitatea trebuie reîncepută până ce nu ”leșinăm” de atâta ținut respirația. Iată de ce ne-am și mutat din starea de urgență în starea de alertă pentru că un shutdown prea îndelungat devine anti-productiv din toate punctele de vedere, inclusiv din perspectiva capacității societății de a-și menține serviciile sociale și medicale în funcțiune.
Firmele au reînceput să angajeze
Și încă o dată, iată de ce, odată cu trecerea la starea de alertă și redeschiderea economiei începută în 15 Mai, firmele au reînceput să angajeze. Ceea ce este foarte bine și un semn de normalitate. Nu mai vorbim că este bine și pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă pentru care timpul deja trece prea greu, cu nesiguranța zilei de mâine și multă anxietate. Este bine deci pentru toată lumea că se fac angajări.
Orice criză este și o oportunitate
Și cum orice criză este și o oportunitate, pe cât de rău le-a mers unora, pe atât de bine le-a mers altora în această perioadă. Și iarăși este bine să fie așa, versus să le mers rău tuturor, caz în care de unde banii și energia să ne mai revenim? Apropo de oportunități, păstrând proporțiile, a fost greu pentru căruțași când au apărut automobilele, dar ce industrie uriașă a devenit industria auto timp de 100 de ani și câte milioane de oameni a hrănit și hrănește? La fel, și acum vor apărea noi și uriașe oportunități. Dacă ne gândim doar la faptul că mulți și-au dat seama că sunt prizonierii unor lanțuri de aprovizionare foarte fragile și care duc prea departe în Asia și când au avut nevoia mai mare de materii prime, pur și simplu nu au avut cu ce și de unde. Drept urmare, vom vedea în anii ce urmează o relocare coordonată a resurselor spre țările de origine, o ranforsare a producției locale, o reconsiderare a industriei din fiecare țară fapt ce va duce la crearea de zeci de mii de noi locuri de muncă. Vom vedea tot mai multe fabrici deschise pe plan local, investiții în infrastructura mare, lecțiile au fost învățate!
Educația, sănătatea, cercetarea vor trece pe primul plan
Strict vorbind de prezent, este evident o perioadă de tranziție către noua paradigmă, lucrurile nu sunt așezate dar ne mutăm către o economie mult mai matură, care replasează omul în centrul atenției, pentru că această Pandemie a generat de fapt o criză umanitară, o criză de sănătate și ne-a reamintit de lucrurile cu adevărat importante. Am învață să fim mai atenți unii cu alții, mai ponderați pe consum, să prețuim ce avem mai mult, să fim mai echilibrați, să respectăm viața mai mult. Educația, sănătatea, cercetarea vor trece firesc pe primul plan, pentru că ne-am dat brusc seama la început de criză că nu avem destui medici, destule spitale, destui oameni de știință capabili să ne protejeze de boli, destule echipamente medicale în general și locuri la terapia intensivă, în condițiile în care – fără a avea nimic cu nimeni dar ca reflexie a ceea ce am simțit cu toții ca societate – un fotbalist era plătit cu milioane de euro pe lună în timp ce un om de știință nu vedea banii aceștia nici după o viață întreagă de muncă! Iată de ce spun că această criză a generat uriașe oportunități. Se închid unele drumuri, dar se deschid altele noi iar ce este clar este că rolul și ponderea resurselor umane în economia viitorului va crește! Și așa este bine să fie!
Nu doar livrăm candidați: găsim oameni care aduc valoare adăugată!
Cauți personal?Recrutarea de personal pe timp de criză
Acum că am așezat lucrurile în perspectivă, putem reveni la recrutarea de personal în prezent. Sunt câteva domenii care au mers bine și care continuă să meargă bine, au făcut și fac angajări: IT-ul, servicii suport gen call-centers, zona de delivery și curierat, relații cu clienții, retailul, logistica și zona de depozite, telecomunicații, eCommerce-ul, pharma și altele. În contextul în care a crescut cererea de locuri de muncă, unii angajatori au ajuns iarăși să creadă că oameni sunt, deci au de unde alege. Adevărul este însă că nu avem mai multe talente ca înainte ci doar mai mulți oameni care își caută un loc de muncă. Este o mare diferență! Nici procesul de recrutare nu a devenit mai facil, pentru că ce s-a câștigat pe sourcing s-a pierdut pe selecție. Dacă înainte de Pandemie se primeau câteva zeci de aplicații pentru un post, acum se primesc sute, însă trebuie mult mai atent triați și selectați candidații potriviți, ceea ce este proporțional mai dificil. Nu mai vorbim de cei care vopsesc gardul și în mod explicit și intenționat se vând mai mult decât au de oferit cu CV-uri bine făcute dar goale de realizări.
Sigur, o altă diferență notabilă este că aproape toată recrutarea s-a mutat online. Iarăși, un trend care va continua indiferent de pandemie, care însă are avantaje și dezavantaje. Cel mai notabil avantaj este desigur economia de timp ce se realizează de ambele părți și în special de partea candidaților care trebuiau să vină fizic într-o locație. Încă sunt posturi unde acest lucru este necesar, de exemplu dacă li se cere candidaților să dea o probă tehnică, dar acestea sunt mai degrabă excepții și au o pondere mică. Cel mai mare dezavantaj însă ține de bariera pe care o instituie comunicarea la distanță, că e prin telefon sau video. Nu toți candidații dispun de tehnologia necesară, pe de o parte, pe de alta, și cea mai importantă, se pierde contactul uman direct care ajuta în evaluarea corectă a candidaților, mai ales pe zona de limbaj non-verbal. Candidații se poziționează în fața camerei care cum poate, de obicei la nivelul feței, mult din ce ține de limbajul corpului rămâne neobservat. Un aspect ce ajunge să stânjenească componenta de recrutare cea mai importantă pe timp de criză, și anume selecția, care este astfel odată în plus îngreunată. Riscul pentru companii este să își piardă răbdarea dacă primesc un număr mare de aplicații și să transforme recrutarea într-o loterie angajând oameni nepotriviți, cu toată cohorta de efecte negative mai târziu. Crește deci rolul și importanța recrutorilor profesioniști.
Recrutarea de personal nu a devenit brusc mai ușoară
Ca de obicei, nu cantitatea contează ci calitatea oamenilor atrași și potrivirea acestora cu organizația, climatul și cultura organizațională din companie. Oamenii trebuie aleși după competențe dar în primul rând după valori. Recrutarea nu a devenit deloc mai ușoară pentru că oamenii buni au rămas la fel de rari! Singurul mod de a le crește numărul lor este investind în educație, în training, în formare, în cultură, dar evident asta necesită ani. Aici este o altă mare oportunitate pentru cei care angajează, sau o mare capcană: un singur om poate face diferența!
Fiecare om este sau poate fi un talent dacă este corect activat și dacă se potrivește în organizație, dar și inversul este valabil: un singur măr stricat poate afecta tot coșul de mere. Recrutarea rămâne deci activitate strategică pentru companii, de calitatea căreia depinde baza de talente a companiei și ulterior, capacitatea sa de a produce valoare!
La Academia de HR contribuim la atragerea, păstrarea și dezvoltarea talentelor în companiile din România!